Conform prevederilor pct. 91 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări (Regulament, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697  din 22.08.2014), persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și prestează servicii şi/sau lucrări sunt în drept să beneficieze de acordarea scutirii personale stabilite la art. 33 din Codul fiscal la locul prestării serviciilor şi/sau lucrărilor, cu condiția neutilizării scutirilor pe parcursul perioadei respective la un alt loc. (pct. 91 din Regulament). Astfel, pentru a beneficia de scutire personală, persoana care prestează servicii şi/sau lucrări urmează să prezinte confirmarea privind neutilizarea scutirii personale stabilite la art. 33 din Codul fiscal, complectând cererea, conform anexei nr.71 la HG 697/14.

Venituri ale nerezidentului obținute în Republica Moldova se consideră veniturile specificate la art.71 din Codul fiscal. Totodată, veniturile nerezidentului obţinute din prestarea serviciilor în Republica Moldova se specifică la art.71 alin.(l) lit.b) din Codul fiscal. De asemenea, veniturile nerezidenților obţinute în Republica Moldova se consideră alte venituri (art.71 alin.(l) lit.u) din Codul fiscal), care nu sînt specificate la literele precedente ale articolului menționat, cu condiţia ca acestea să nu fie scutite de impunere potrivit legislaţiei fiscale sau altor acte legislative. Potrivit prevederilor art.73 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art.91, fară dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor menţionate la alin.(4) al articolului nominalizat. De asemenea, conform art.73 alin.(5) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine de la nerezidenţi indiferent de forma şi locul achitării venitului.   

Respectiv, persoanele menţionate la art.90 din Codul fiscal, reţin şi achită un impozit în mărime 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat (art.91 alin.(1) prima liniuţă).   

 În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor nr.14/3-13/110 din 09.03.2016, cheltuielile pentru cazare, transport, alimentare suportate de către entitatea rezidentă în folosul persoanelor fizice nerezidente vor fi considerate ca venituri conform art. 71 alin. (l) lit. u) din Codul fiscal, care indiferent de forma şi locul achitării venitului, vor fi impozitate potrivit art. 91 alin. (1) liniuţa întîi din Codul fiscal. cu 12%   

Conform prevederilor art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.   

Concomitent, dacă nerezidentul este rezidentul unui stat cu care Republica Moldova are încheiată o Convenţie (Acord) de evitare a dublei impuneri se vor aplica prevederile tratatului internaţional.   

Pentru a beneficia de prevederile Convenţiei (Acordului) respectiv, nerezidentul urmează să prezinte certificatul de rezidenţă conform art.793 alin.(2) din Codul fiscal.

În conformitate cu art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, prin import de servicii se înțelege prestarea de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova. Începând cu 01.01.2021, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA pentru serviciile importate se consideră data-nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.

 Recent Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală Legea nr. 182/2022 (https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/5993/language/ro-RO/Default.aspx) prin care au fost operate modificări structurale și redacționale în Legea cu privire la filantropie și sponsorizare nr.1420/2002. Două articole noi, cu care a fost completată Legea nr.1420/2002- art.6¹ și 6², reglementează separat relațiile între filantrop, sponsor și, respectiv, beneficiarii acestora, în cadrul activităților de filantropie și sponsorizare. În particular, în alin.(4) din art.6¹ este indicată lista exhaustivă a beneficiarilor-persoane juridice ai activităților de filantropie:

1. a) organizațiile necomerciale;
2. b) instituțiile publice (medico-sanitare, de asistență socială, de învățământ);
3. c) autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi și al doilea;
4. d) întreprinderile sociale;
5. e) întreprinderile sociale de inserție;
6. f) cultele religioase și părțile componente ale acestora.

Totodată, alin. (5) al aceluiași articol stipulează, că beneficiarul activității filantropice, din mijloacele financiare și materiale  obținute în urma activității filantropice, poate face donații persoanelor fizice sau juridice în scopurile filantropice. Deci, reieșind din prevederile menționate, donațiile filantropice în folosul persoanelor fizice trebuie făcute prin intermediul beneficiarilor activității de filantropie, lista cărora este stabilită prin lege.

Conform prevederilor pct.1.1 din Anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 angajatorul datorează contribuții de asigurări sociale  și pentru persoanele încadrate în muncă în baza contractului civil privind executarea de lucrări sau prestării de servicii. În cazul persoanelor menționate nu este obligatorie indicarea funcției. În col.8 din tabelul nr.2 al Dării de seamă IPC 21 pentru această categorie de persoane se va indica «0, N/A». Totodată, pentru declararea în tabelul nr.2 al Dării de seamă IPC 21 a contribuțiilor de asigurări sociale achitate în baza contractelor civile de prestări servicii, se utilizează categoria persoanei asigurate cu codul 105 “Persoană asigurată angajată pe bază de contract de prestare a serviciilor”

Conform art.8 din  Legea nr. 22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, din venitul obținut de către zilier în urma executării activități necalificate cu caracter ocazional, nu se calculează și nu se rețin primele oblicatorii de asigurare medicală în procente de la salariul achitat.  Zilierul este obligat de sine stătător să se înregistreze în sistemul de asigurare medicală conform prevederilor actelor normative în vigoare.

Regulile generale pentru donațiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare sunt stabilite în art.36 (1) din Codul fiscal, conform prevederilor căruia agentul economic are dreptul la deducerea oricăror donații făcute de el pe parcursul perioadei fiscale, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. Conform alineatului (2) al art.36 sunt deductibile donațiile făcute în favoarea:

-autorităților publice și instituțiilor publice prevăzute în art.51 din Codul fiscal;

– organizațiilor necomerciale prevăzute în art.52, alin.(1) din Codul fiscal;

– caselor de copii de tip familial.

În legătură cu evenimentele excepționale au fost stabilite unele derogări de la cadrul normativ menționat mai sus, potrivit prevederilor pct.1 și 3 din Dispoziția nr.4 din 01,03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Conform acestora, se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor:

1) aferente donațiilor în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, efectuate către:

– autoritățile publice, instituțiile publice;

– organizațiile necomerciale prevăzute în art.52, alin.(1) din Codul fiscal conform listei aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

2) aferente donațiilor umanitare în susținerea poporului ucrainean, achitate la conturile bancare deschise de Ministerul Finanțelor în aceste scopuri.

Concomitent s-au stabilit și derogări de la cadrul normativ actual aferente TVA, care, conform pct.2 din Dispoziția nr.4 din 01,03.2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, permit deductibilitatea TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea donațiilor și livrărilor cu titlu gratuit neimpozabile cu TVA în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților, cu excepția celor prevăzute în art.103 din Codul fiscal, către:

– autoritățile publice, instituțiile publice;

– organizațiile necomerciale prevăzute în art.52, alin.(1) din Codul fiscal conform listei aprobate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).

Ce ține de organizațiile necomerciale care vor să ofere donații filantropice refugiaților, pentru asi păstra facilitățile prevăzute de art.52 din Codul fiscal privind neimpunerea cu impozitul pe venit, acestea trebuie să respecte cel puțin următoarele condiții, în ceea ce ține de acțiunile filantropice în folosul refugiaților din Ucraina:

• Să fie prevăzută în statutul lor activitatea filantropică,
• Acțiunile filantropice către refugiații ucraineni să fie făcute prin intermediul instituților abilitate ale statului,
• Organizația să fie înregistrată de către MMPS în lista ONG-rilor, care care efectuează cheltuieli (donații) în scopuri de plasament temporar și gestionarea fluxului refugiaților.

Toate organele care efectuează controaleau încărcat graficele de control pentru anul 2022 pe site-ul https//controale.gov.md/ru/grafice-de-control

Pe același site poate fi verificat, dacă în lista de control a fost inclusă o entitate concretă, selectînd datele necesare.

Pe acest site, de asemenea, pot fi examinate așa numite acte normative- liste de control, care pot fi utilizate în scopul determinării, dacă entitatea respectă regulile într-un domeniu concret, de exemplu, în domeniul dreptului muncii, etc.

În conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.1593-XV din 26.12.02 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prin noțiunea de «alte recompense» se subînțelege – orice altă sumă decât salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia drepturilor şi veniturilor, prevăzute la art. 20, 89, 90, 90¹ din Codul fiscal, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Conform p.x) art.20 din Codul Fiscal, în componența veniturilor neimpozabile cu impozitul pe venit sunt incluse și veniturile deținătorilor patentei de întreprinzător. Respectiv, la venitul obținut pe baza patentei de întreprinzător nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Totodată, din cele relatate mai sus rezultă, că primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nu se vor calcula și din orice alt tip de plată sau venit, care sunt prevăzute în articolele 20, 89, 90, 90¹ din Codul fiscal.

Toate organele care efectuează controaleau încărcat graficele de control pentru anul 2022 pe site-ul https//controale.gov.md/ru/grafice-de-control

Pe același site poate fi verificat, dacă în lista de control a fost inclusă o entitate concretă, selectînd datele necesare.

Pe acest site, de asemenea, pot fi examinate așa numite acte normative- liste de control, care pot fi utilizate în scopul determinării, dacă entitatea respectă regulile într-un domeniu concret, de exemplu, în domeniul dreptului muncii, etc.

Menționăm, că la moment nu există un răspuns oficial la această întrebare și ținând cont de actualitatea întrebării răspundem bazându-ne pe explicațiile neoficiale ale colaboratorilor fiscali abilitați cu funcții de competență în acest domeniu fiscal. 

Conform regulilor sale, echipa reclame Facebook calculează și include suma TVA în costul serviciilor de reclamă în cazul în care achitarea pentru servicii vine de la o persoană fizică, dar nu de la entitate. De regulă, anumiți angajați a entității efectuează plățile de pe cardurile personale, care Facebook le constată ca plăți din partea persoanelor fizice. În contextul examinat, lucrătorii fiscali menționează, că sistemul de plată Facebook conține mai multe opțiuni și în situația examinată trebuie să fie selectată opțiunea plata din partea companiei. Ca urmare, suma TVA nu se va include în chitanța de plată. Totodată, lucrătorii fiscali menționează, că suma TVA calculată de către Facebook și inclusă în cont nu se permite spre deducere și nu se declară în raportul TVA al entității.

Vă atenționăm repetat la sursa răspunsului acordat și în cazul în care acesta va fi oficializat, vom reveni cu completări și precizări. În cazul în care entitatea are nevoie de un răspuns oficial de urgență la această întrebare, vă recomandăm să înaintați o solicitare oficială cu întrebarea în cauză către Serviciul abilitat al Ministerului finanțelor și al SFS.

Toate organele care efectuează controaleau încărcat graficele de control pentru anul 2022 pe site-ul https//controale.gov.md/ru/grafice-de-control

Pe același site poate fi verificat, dacă în lista de control a fost inclusă o entitate concretă, selectînd datele necesare.

Pe acest site, de asemenea, pot fi examinate așa numite acte normative- liste de control, care pot fi utilizate în scopul determinării, dacă entitatea respectă regulile într-un domeniu concret, de exemplu, în domeniul dreptului muncii, etc.

Pentru a obține răspunsul la întrebarea dată trebuie să ținem cont de următoarele:

1)Există un document aprobat prin Ordinul Serviciului de Stat de Arhivă nr.57/2016 – Indicatorul documentelor –tip și al termenelor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova (în continuare- Indicator), de prevederile căruia entitatea trebuie să se conducă în situația examinată.

2) Codul fiscal al Republicii Moldova conține prevederi, inclusiv, termenele de prescripție, referitor la perioadele de verificare fiscal a entităților (art.264 alin. 1). Există și alte prevederi ale Codului fiscal aferente perioadelor și cazurilor de verificare  fiscală.

3) Nimicirea documentelor primare cu termenul de păstrare expirat se efectuează prin emiterea Ordinului conducătorului entității, privind desemnarea comisiei de expertiză pentru selectarea și aprobarea listei documentelor care urmează a fi nimicite.

Totodată, legislația în vigoare nu conține careva prevederi speciale, în particular-restricții în privința nimicirii documentelor cu termenul de păstrare expirat în cazul în care acestea nu au fost supuse verificării fiscale, indiferent de tipul verificării.

Astfel, dacă nu există careva litigii, procese judecătorești care au ca obiect documentele primare respective sau operațiunile economice reflectate în acestea, entitatea este în drept, pornind de la termenele stabilite în Indicator, să nimicească documentele cu termenul de păstrare expirat, ținând cont de termenele stabilite în art.264 din Codul fiscal, precum și excepțiile în acest sens.

Toate organele care efectuează controaleau încărcat graficele de control pentru anul 2022 pe site-ul https//controale.gov.md/ru/grafice-de-control

Pe același site poate fi verificat, dacă în lista de control a fost inclusă o entitate concretă, selectînd datele necesare.

Pe acest site, de asemenea, pot fi examinate așa numite acte normative- liste de control, care pot fi utilizate în scopul determinării, dacă entitatea respectă regulile într-un domeniu concret, de exemplu, în domeniul dreptului muncii, etc.

La început vom menționa, că conform art.103 din Codul fiscal, pct.20) Scutirea de TVA se aplica pentru:

• producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la poziţiile tarifare 4901, 4902, 490300000, 490400000 şi 4905, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, serviciile privind dreptul de autor și alte drepturi conexe utilizate la producția de carte, cu excepţia celor cu caracterul menţionat.

Din prevederea CF rezultă, că în cazul în care articolele și alte materiale oferite de către primărie nu conțin informații cu caracter publicitar și erotic, costul acestora nu se va impune cu TVA și Legea cu privire la publicitate nu definește expres careva excepții/reguli pentru autoritățile publice.

În acest context recomandăm publicațiilor periodice să studieze atent prevederile Legii cu privire la publicitate nr.1227-XIII din 27.06.97 pentru precizarea noțiunilor de bază a legii și asigurarea faptului că articolele și materialele oferite de către primărie nu vor fi calificate ca având caracter publicitar. De asemenea, este important a atrage o atenție deosebită asupra textului contractului încheiat cu primăria, în special, a obiectului contractului, utilizând noțiunile relevante, care se vor conforma atât prevederilor Legii 1277/1997 astfel,  cât și prevederilor din Codul fiscal. Astfel, analizând tipul informației preconizate a fi transmise de către primărie pentru a fi publicată în ziar, determinând caracterul informației transmise pentru publicare în contextul noțiunii de publicitate, se va evita riscul ca această informație să fie calificată ca material publicitar în viitor, de către organele de control.

Totodată, pentru a examina întrebarea mai adânc, vă recomand să luați cunoștință cu legea noua cu privire la publicitate, care a fost aprobata in martie , anul 2022, dar va intra în vigoare din anul 2023. În legea actualizată regulile aferente publicității sunt structurate după o logica mai clara și mai detaliata. 

Răspunsul la această întrebare îl găsim în actul normativ Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor  Nr. 188 din    30-12-2014 (în continuare- Indicații metodice).

Conform prevederilor acestor Indicații metodice, diferențele de curs valutar se contabilizează în funcție de sursa de finanțare de la care provin acestea.

Sursele principale de finanțare ale unei organizații necomerciale pot fi:

• mijloacele cu destinaţie specială, inclusiv mijloacele financiare primite în urma desemnării procentuale;
• mijloacele nepredestinate;
• veniturile şi cheltuielile aferente activităţii economice;
• contribuţiile fondatorilor şi membrilor organizaţiei necomerciale;
• alte venituri şi cheltuieli;
• În cazul în care diferențele de curs valutar apar în legătură cu mijloacele cu destinaţie specială, contabilizarea acestora se efectuează conform prevederilor pct.27 al Indicațiilor metodice:

“În cazul recunoaşterii/primirii şi utilizării mijloacelor cu destinaţie specială în valută străină, precum şi la data raportării (întocmirii situaţiilor financiare) apar diferenţe de curs valutar favorabile sau nefavorabile, care se înregistrează ca majorare sau diminuare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială ( debitul sau creditul conturilor 537 sau 425). Aceste diferenţe se referă la soldurile numerarului în casierie şi la conturile curente în valută străină, la conturile de depozit, la creanţele şi datoriile în valută străină aferente mijloacelor cu destinaţie specială şi se contabilizează la data efectuării tranzacţiei şi la data raportării”.

• În cazul în care diferențele de curs valutar apar în legătură cu mijloacele nepredestinate, contabilizarea acestora se efectuează conform prevederilor pct.42-46 al Indicațiilor metodice:

În particular, diferențele de curs valutar aferente mijloacelor nepredestinate se atribuie la alte venituri şi cheltuieli, care nu sînt legate de misiuni speciale sau activităţi economice statutare concrete. Astfel, diferențele de curs pozitive, aferente mijloacelor nepredestinate se contabilizează ca majorare a altor venituri curente (Ct 617), iar diferențele de curs negative se contabilizează ca majorare a altor cheltuieli curente (dt 717).

• În cazul în care diferențele de curs valutar apar în legătură cu desfășurarea activităților economice, contabilizarea acestora se efectuează conform prevederilor pct.39, 40 și 41 al Indicațiilor metodice:

Astfel,  activitatea economică desfășurată de către o organizație necomercială generează venituri şi cheltuieli care se înregistrează conform contabilităţii de angajamente, în baza regulilor generale stabilite de Standardele Naţionale de Contabilitate. În aceste condiții, diferențele pozitive de curs valutar se recunosc ca venituri financiare (venituri din diferenţe de curs valutar) și se contabilizează în creditul contului 622. Analogic, diferențele pozitive de curs valutar se recunosc ca cheltuieli financiare (cheltuieli aferente din diferenţei de curs valutar) și se contabilizează în debitul contului 722.

• În cazul în care diferențele de curs valutar apar în legătură cu contribuţiile fondatorilor şi membrilor organizaţiei necomerciale, contabilizarea acestora se efectuează în dependență de destinaţia/utilizarea acestor surse financiare:

1) dacă cotizaţiile şi alte contribuţii sunt destinate realizării unor misiuni special, atunci diferențele de curs valutar, apărute în legătură cu acestea se vor contabiliza cum este expus în pct.1) din prezentul răspuns;

2) dacă cotizaţiile şi alte contribuţii nu sunt condiţionate de realizarea unor misiuni speciale, atunci diferențele de curs valutar, apărute în legătură cu acestea se vor contabiliza cum este expus în pct.2) din prezentul răspuns.

• În cazul în care diferențele de curs valutar apar în legătură cu alte venituri sau cheltuieli ale organizației necomerciale, diferențele de curs valutar se vor contabiliza, respectiv, la alte venituri (Ct 617) sau cheltuieli (Dt 717).

Toate organele care efectuează controaleau încărcat graficele de control pentru anul 2022 pe site-ul https//controale.gov.md/ru/grafice-de-control

Pe același site poate fi verificat, dacă în lista de control a fost inclusă o entitate concretă, selectînd datele necesare.

Pe acest site, de asemenea, pot fi examinate așa numite acte normative- liste de control, care pot fi utilizate în scopul determinării, dacă entitatea respectă regulile într-un domeniu concret, de exemplu, în domeniul dreptului muncii, etc.

Toate organele care efectuează controaleau încărcat graficele de control pentru anul 2022 pe site-ul https//controale.gov.md/ru/grafice-de-control

Pe același site poate fi verificat, dacă în lista de control a fost inclusă o entitate concretă, selectînd datele necesare.

Pe acest site, de asemenea, pot fi examinate așa numite acte normative- liste de control, care pot fi utilizate în scopul determinării, dacă entitatea respectă regulile într-un domeniu concret, de exemplu, în domeniul dreptului muncii, etc.

1. Salariul mediu pe economie pentru anul 2022 este prognozat în mărime de 9900 lei (HG nr.458/2021). Acest indicator se utilizează ,inclusiv, și pentru calificarea daunei materiale, cauzate de către angajat (art.211¹ din Codul muncii), în instanță în cadrul procedurilor de executare silită, în alte cazuri, prevăzute de legislație.
2. Salariul minim pe economie în sectorul privat a fost planificat în mărime de 3500 lei, începînd din 1 februarie (la data indicată hotărîrea încă nu a fost aprobată).
3. Cota contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru agenții economici din sectorul privat a rămas în mărime de 24% în anul 2022.
4. Tariful primelor de asigurări medicale de stat obligatorii pentru agenții economici din sectorul privat a rămas în mărime de 9% în anul 2022.
5. Cuantumul scutirilor anuale de care beneficiază contribuabilii-persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova în perioada fiscală 2022 (art.33,34 din Codul fiscal):

• (P*)Scutirea personală- 27000 lei
• (M) Scutirea personală majoră- 31500 lei
• (S*) Scutirea acordată soțului/soției- 0 lei
• (Sm) Scutirea acordată soțului/soției majoră- 19800 lei
• (Nx) Scutirea pentru persoanele întreținute- 9000 lei
• (Hx⁴) Scutirea pentru persoanele întreținute- 19800 lei

 Veniturile neimpozabile pentru persoanele fizice sunt stabilite în art.20 din Codul fiscal, în lista cărora s-au adăugat plățile efectuate de către angajator pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2.

Conform prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate «Cheltuieli», cheltuielile aferente costului activelor lichidate în rezultatul unui incendiu se vor atribui la cheltuielile altor activități. În particular, prevederile p.31 al SNC «Cheltuieli» indică că  în componența cheltuielilor altor activităţi se includ cheltuielile excepţionale, condiţionate de evenimente atipice, care nu se manifestă permanent sau cu regularitate (calamităţi naturale, perturbări politice, modificări ale legislaţiei etc.), contabilizate la subconturile contului 723 Cheltuieli excepționale.

În scopuri fiscale cheltuielile menționate se deduc conform prevederilor art. art.24 alin.(1) din Codul fiscal și art. 33 din Anexa 1 la HG nr. 693  din  11.07.2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit.

Astfel, art.33 din Anexa 1 la HG nr. 693  din  11.07.2018  prevede următoarele reguli:

„În cazul în care agentul economic a înregistrat cheltuieli în procesul exercitării activităţii de întreprinzător ca rezultat al constatării unei situaţii excepţionale şi nu a înregistrat (a înregistrat parţial) venituri, cheltuielile în cauză, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Cod, se deduc în scopuri fiscale.

Cheltuielile legate de lichidarea consecinţelor unei situaţii excepţionale se califică drept cheltuieli excepţionale care, pornind de la prevederile art.24 alin.(1) din Cod, sînt, de asemenea, cheltuieli ordinare şi necesare şi care, respectiv, se permit spre deducere în scopuri fiscale”.

Evident, deducerea cheltuielilor va fi posibilă cu conditia disponibilitatii în contabilitate a tuturor documentelor necesare, care confirma faptul că a avut loc o situație exceptională și costul activelor lichidate, precum și a altor cheltuieli adiționale, apărute ca consecință a acestei situații, confirmate cu datele contabilitatii și documentele justificative respective.

Atenționăm, că, conform prevederilor art. 102, alin (8¹) Deducerea sumei T.V.A. pentru mărfurile, serviciile procurate, suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile procurate, precum şi pentru mărfurile, serviciile procurate care au fost utilizate la fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse ca urmare a calamităţilor naturale se deduce în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate şi confirmate.

Totodată, recomandăm ajustarea (restabilirea la buget) a sumei TVA, aferente activelor procurate, care ulterior au fost lichidate în rezultatul situației excepționale (a incendiului, în cazul întrebării date), pentru a evita riscurile fiscale, deoarece exista diferenta de sens între noțiunile situaţii excepţionale și calamităţi naturale.

Conform pct.26 din SNC Stocuri, evaluarea stocurilor importate se efectuează în lei moldoveneşti prin recalcularea valutei străine la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data întocmirii declaraţiei vamale (dacă contractul nu prevede o altă dată de trecere către entitate a dreptului de proprietate asupra stocurilor procurate). Diferenţele de curs valutar, aferente stocurilor importate se contabilizează conform SNC “Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.

Deci, din prevederile standardului rezultă, că,dacă contractul prevede expres la ce dată trece dreptul de proprietate asupra stocurilor, atunci aplică cursul BNM la această dată. 

De menționat, că conform pct.27 din SNC Stocuri, evaluarea stocurilor procurate de la rezidenţii Republicii Moldova a căror valoare este exprimată în unităţi convenţionale (valută străină) se efectuează în lei moldoveneşti, prin recalcularea unităţilor convenţionale (valutei străine) în modul stabilit în contracte, de regulă, la data trecerii către entitate a dreptului de proprietate asupra stocurilor procurate. Diferenţele de sumă, aferente stocurilor evaluate în unităţi convenţionale (valută străină) se contabilizează conform SNC “Diferenţe de curs valutar şi de sumă”.

Reieșind din prevederile pct.9 din din SNC Stocuri – bunurile cu o pondere nesemnificativă în totalul stocurilor (de exemplu, rechizitele de birou) pot fi decontate direct la costuri şi/sau cheltuieli curente din momentul achiziţionării lor cu condiţia că data procurării şi data transmiterii lor în folosinţă coincid.

Aspecte ce țin de modul de calclare, achitare și declarare  a impozitului pe venit la sursa de plată, a conribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurări obligatorii de asistență medicală în anul 2022 le găsim în modificările operate prin legile nr.204/2021, nr. 206/2021, nr.207/2021 și nr. 238/2021. 

Astfel, prim modificările operate la art.20 din Codul fiscal (surse de venit neimpozabile), prevederile lit. z18) au fost modificate și expuse în următoarea redacție –

„ z18) plăţile efectuate de angajator pentru testarea salariaţilor în vederea depistării prezenţei virusului SARS-CoV-2 şi pentru vaccinarea salariaţilor împotriva SARS-CoV-2”.

Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2022 cheltuielile suportate de către angajator pentru vaccinarea salariaţilor împotriva SARS-CoV-2 constituie sursă de venit neimpozabilă.

Aspecte ce țin de modul de calclare, achitare și declarare  a impozitului pe venit la sursa de plată, a conribuțiilor de

Pentru entități comerciale

Imobilizările primite cu titlu gratuit (ca donaţie) se evaluează conform datelor din documentele primare de intrare, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dacă în documentele primare de intrare nu este indicată valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se determină prin expertiză independentă. Costul acestor imobilizări se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor şi a datoriilor (veniturilor anticipate):

• Dt 121,122,123=Ct 424 ( la suma indicată în documentul primar)

  Pe durata exploatării valoarea imobilizărilor amortizabile primite cu titlu gratuit se decontează la venituri curente în mărimea şi proporţia amortizării calculate, iar valoarea imobilizărilor neamortizabile – în modul prevăzut în politicile contabile ale entităţii. 

De exemplu, în Politicile contabile ale entității este prevăzută înregistrarea imobilizărilor primite cu titlu gratuit la venitul curent în momentul primirii:

• Dt 122= Ct 622 ( la suma indicată în documentul primar). 

Exemplu: 

Entitatea a primit cu titlu gratuit în luna ianuarie un calculator, valoarea indicată în factura fiscală constituie 30 000 lei, inclusiv TVA 20% -5000 lei. Durata de funcționare utilă a obiectului constituie 3 ani. 

În contabilitate se vor înregistra următoarele formule contabile în anul primirii:

1. În luna ianuarie- reflectarea la intrări a calculatorului:

– Dt 123  Ct 424 ( la suma indicată în factura fiscală, cu TVA)1=30000 lei;

1. În luna ianuarie- reflectarea cotei părți a veniturilor anticipate pe termen lung la venituri anticipate curente:

– Dt 424  Ct 535 (la suma amortizabilă anuală a obiectului: 30000/3 ani) =10 000 lei;

1. Pe parcursul anului – reflectarea amortizării lunare (30 000 / 3 ani / 12 luni):

– Dt conturi clasa 7,8 Ct 124 (la suma amortizării lunare)=833,33 lei

1. Pe parcursul anului, concomitent cu reflectarea cheltuielilor aferente uzurii obiectului și la aceeasi sumă:

– Dt 535 Ct 622 (la suma amortizării lunare)=833,33 lei.

Notă1: conform art. 102 din Codul fiscal, una din condiții pentru deducerea sumei TVA este faptul achitării acesteia la buget. În cazul primirii gratuite această condiție nu se respect și suma TVA se atribuie la cheltuieli.  

Pentru organizații necomerciale

Imobilizările primite cu titlu gratuit (ca donaţie) în cadrul activității organizațiilor necomerciale se evaluează și se contabilizează conform prevederilor Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor  Nr. 188 din 30-12-2014 și completarea Planului general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 119 din 06.08.2013.

În particular, conform pct.  48, 49 și 50  ale Indicațiilor metodice menționate,  în organizaţiile necomerciale apar particularităţi aferente contabilităţii bunurilor primite cu titlul gratuit sau procurate din contul diferitor surse de finanţare pentru transmitere altor beneficiari (de exemplu, persoanelor social vulnerabile, azilelor de bătrâni, caselor de copii). Aceste bunuri pot fi înregistrate ca active – în conturi bilanţiere doar în cazul respectării criteriilor de recunoaştere stabilite de Standardele Naţionale de Contabilitate. În celelalte cazuri bunurile respective se înregistrează în conturi extrabilanţiere.

 Activele primite cu titlu gratuit, indiferent de destinaţia lor, se evaluează la costul de intrare, care se determină în baza actelor de donaţie, proceselor-verbale de primire – predare, facturilor, invoice şi altor documente.

Costul de intrare a activelor primite în folosinţă temporară sau cu scopul transmiterii lor ulterioare altor beneficiari, se stabileşte de către o comisie independentă conform documentelor de însoţire. În cazul în care documentele de însoţire lipsesc sau în acestea nu se indică valoarea activelor, aceasta se determină în baza:

            1) valorii juste – în cazul primirii activelor de la rezidenţii Republicii Moldova;

            2) valorii în vamă – în cazul primirii activelor de peste hotarele Republicii Moldova;

            3) valorii determinate în altă bază rezonabilă.

Potrivit pct.51 ale Indicațiilor metodice, costurile de achiziţie şi de pregătire a activelor pentru realizarea misiunilor speciale se includ în costul de intrare numai în cazul cînd acestea au fost acoperite din aceeaşi sursă de finanţare (grant, proiect, asistenţă tehnică etc.). În caz contrar aceste costuri se înregistrează ca cheltuieli curente.

Exemplu: 

Organizația necomercială a primit cu titlu gratuit (donație nepredestinată) în luna ianuarie un calculator, valoarea indicată în factura fiscală constituie 30 000 lei, inclusiv TVA 20% -5000 lei. Durata de funcționare utilă a obiectului constituie 3 ani. În contabilitate se vor înregistra următoarele formule contabile în anul primirii:

1. În luna ianuarie- reflectarea la intrări a calculatorului:

– Dt 123  Ct 544 ( la suma indicată în factura fiscală, cu TVA)1=30000 lei;

1. În luna ianuarie- reflectarea valorii calculatorului primit ca donație la fondul de active imobilizate în momentul punerii în funcțiune:

– Dt 544  Ct 3412 (la valoarea indicată în factura fiscală cu TVA) =30 000 lei;

1. Pe parcursul anului – reflectarea amortizării lunare (30 000 / 3 ani / 12 luni)

– Dt 3412 Ct 124 (la suma amortizării lunare)=833,33 lei

1. La expirarea termenului de funcționare utilă a obiectului și amortizarea completă a valorii acestuia:

– Dt 124 Ct 123 (la valoarea inițială care s-a amortizat)=30000 lei.

Notă1: De regulă, organizațiile necomerciale nu sunt înregistrate ca plătitoare de TVA, astfel, sumele TVA din facturile achitate furnizorilor se atribuie la cheltuieli. În cazul în care organizația necomercială este plătitoare de TVA, urmează a respecta prevederile art. 102 din Codul fiscal, conform căruia una din condiții pentru deducerea sumei TVA este faptul achitării acesteia la buget. În cazul primirii gratuite această condiție nu se respectă și suma TVA se atribuie la cheltuieli.  

Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.

Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile aferent veniturilor respective.

Astfel, în darea de seamă lunară (forma IPC), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți efectuate în folosul angajatului/persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, precum și veniturile scutite de impozitarea prealabilă conform art. 90 din Cod, fără a indica impozitul.

În cazul în care venitul nerezidenților sunt obținute din prestarea serviciilor de pe teritoriul statului străin, acesta nu se va reflecta în darea de seama lunară (forma IPC), respective, nici în darea de seamă anuală.

În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

1. a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă;
2. b) peste hotarele Republicii Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Astfel, venitul nerezidentului se consideră obținut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător sau de munca desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obținut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfășurării activității de întreprinzător sau de muncă pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

În cazul în care serviciile acordate de persoana fizică nerezident sunt efectuate pe teritoriul statului străin, care se află peste hotarele Republicii Moldova, serviciile menționate se consideră ca muncă desfășurată peste hotarele Republicii Moldova și, respectiv, rezidentul nu are obligații de a reține impozit la sursa de plată, conform art. 91 din Codul fiscal.

 La Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8.04.2010 sunt prevăzute anexe ca re reglementează următoarele aspecte:

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8.04.2010:

Lista proiectelor de asistenţă tehnică în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale, pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora;

Anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8.04.2010:

Regulamentul privind modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor și serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 246 din 8.04.2010:

Regulamentul privind modul de atestare a venitului obţinut de persoanele fizice şi juridice rezidente antrenate în realizarea proiectelor de asistenţă tehnică;

Prin urmare, pentru proiectele de asistenţă tehnică care cad sub incidenţa acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, lista proiectelor în derulare prevăzute în anexa nr.1 serveşte drept bază pentru aplicarea scutirilor de impozite pe venitul persoanelor fizice şi juridice rezidente care activează în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică, în cazul în care tratatul internaţional prevede scutirea venitului de impozit pe venit.

Aceste prevederi se aplică şi în cazul contractării şi subcontractării lucrărilor/serviciilor în cadrul proiectelor de asistenţă tehnică, în cazul în care tratatul internaţional prevede scutirea venitului de impozit pe venit.

Din acest motiv, pentru a stabili mecanismul impozitării urmează de analizat tratatul internaţional respectiv, în baza căruia a fost obținut proiectul.

Conform art. 20 lit. l) din Codul fiscal ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei – reprezintă sursă de venit neimpozabilă. Aceasta are loc în cazul în care în care statutul organizației prevede acordarea ajutoarelor, de exemplu, persoanelor fizice care sunt beneficiarii organizației.

În cazul în care statutul organizației nu prevede expres activități de acordare a ajutoarelor menționate, în conformitate cu art.18 lit. o) din Codul fiscal, aceste venituri se califică drept impozabile și, potrivit prevederilor art. 90 alin.(2) din Codul fiscal, organizațiile necomerciale urmează să reţină în prealabil 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice. 

Ajutorul acordat persoanelor fizice sub formă de donație se impozitează conform prevederilor art. 90¹ din Codul fiscal:

Pe parcursul anului 2021 Centrul de consultanță API a înregistrat mai multe solicitări ce țin de contractele cu dreptul de autor (din veniturile «royalty» reieșite din aceste contracte, achitate în folosul persoanelor fizice, conform art.901 (31) din Codul fiscal se reţine şi achită la buget un impozit în mărime de 12%). 

Recent, în baza generalizată a practicii fiscale (BGPF), actualizată prin Ordinul SFS nr. 535 din 20-10-2021, a fost  precizat – Ce se subînțelege prin noțiunea „royalty”?

Astfel, în conformitate cu prevederile art.12 pct.1) din Codul fiscal, noțiunea de royalty (redevenţă) reprezintă plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Nu se consideră royalty:

1. plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;
2. plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în scopul vânzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;
3. plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la reproducere;
4. plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau a unor tehnologii similare;
5. plăţile pentru utilizarea serviciilor de comunicaţii electronice din acordurile de roaming, a frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între operatori.

În cazul în care contractul cu dreptul de autor corespunde tuturor condițiilor legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe nr. 139  din  02.07.2010 și venitul persoanei fizice obținut în baza acestui contract poate fi calificat ca royalty, impozitarea acestuia se va conforma următoarelor prevederi ale Codului fiscal.

1. Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă.
2. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal. 
3. Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită (12%), conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul fiscal.       
4. Potrivit prevederilor art. 901 alin. (4) din Codul fiscal, reținerea finală a impozitului stabilit prin articolul menționat scutește beneficiarul veniturilor specificate la art. 901 alin. (31) de la includerea lor în componența venitului brut, precum și de la declararea acestora.     
5. Totodată, potrivit art. 20 lit. z11) din Codul fiscal, veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vârstă de 60 ani și mai mult din domeniul literaturii, artei și științei sunt stabilite ca surse de venit neimpozabile. 
6. Luând în considerație prevederile menționate anterior, precum și modul de completare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul dat persoanele menționate nu vor reflecta în Declarație veniturile neimpozabile (sub formă de royalty).

Conform Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special  „Factura fiscală”, Anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor al R. Moldova nr.118 din 28 august 2017, pe toate exemplarele facturii fiscale se aplică semnătura şi, după caz, se aplică ștampila furnizorului. Totodată, există unele diferențe în procedura semnării facturilor fiscale în cazul mărfurilor și a serviciilor.

În cadrul livrărilor de mărfuri factura fiscală se semnează în modul prevăzut în pct.11, subpunctele 25-28 și anume: 

Pentru livrările de servicii factura fiscală se semnează în modul prevăzut în pct.13, subpunctele 13-14 și anume: 

Rezumat: Din punctul de vedere fiscal, absența semnăturii și ștampilei pe exemplarul facturii fiscale a furnizorului  nu va avea careva consecințe, deoarece venitul a fost reflectat și TVA, după caz, calculată. Însă în cazul absenței semnăturilor respective și ștampilei pe exemplarul facturii fiscale a cumpărătorului, pot apărea probleme, inclusiv nepermiterea cheltuielilor la deducere din venitul impozabil și chiar nepermiterea deducerii sumei TVA indicate în factură.

Pentru început vom menționa, că documentele confirmative pentru serviciile prestate sunt necesare și obligatorii atât entităților comerciale, cât și organizațiilor necomerciale. În primul caz, cheltuielile aferente serviciilor prestate de către un nerezident urmează să fie confirmate cu documente justificative, pentru a fi permise pentru deducere din venitul impozabil. În cazul organizațiilor necomerciale, care sunt scutite de plata impozitului pe venit în baza art.52 din Codul fiscal, documentele justificative sunt necesare atât pentru a confirma donatorului cheltuielile de proiect suportate din contul mijloacelor acestuia, cît și pentru confirmarea faptului, că în general, cheltuielile au fost suportate efectiv și predestinat în scopurile statutare.

Serviciile prestate de către o companie-nerezident reprezintă un fapt economic al entității și pentru toate tipurile de entități (comerciale și necomerciale), regulile de bază privind documentarea faptelor economice sunt reglementate de Legea nr.287/2017 a contabilității și raportării financiare, în particular de art.11 alin. (1) și art.12 alin. (1) lit.b), care fac trimitere la documentele primare și regulile aferente întocmirii și aplicării acestor documente. 

Documentul primar justifică producerea faptelor economice sau acordă dreptul de a le efectua, sau certifică producerea unui eveniment. Din prevederile art.12 alin.(3) din Legea 287/2017 rezultă, că pentru operaţiunile care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract. 

Pentru entitățile comerciale, regulile de documentare a tranzacțiilor, precum și confirmarea caracterului ordinar și necesar al cheltuielilor suportate, în scopuri fiscale sunt prevăzute în art.24 alin. (1) din Codul fiscal și în pct.26 din anexa nr.1 la HG nr.693/2018 Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător. 

Respectiv, luându-se în considerație prevederile Legii 287/2017, referitor la documentele primare justificative pentru operațiunile cu caracter internațional, cheltuielile aferente serviciilor prestate de către o companie-nerezident se vor permite spre deducere în baza documentului eliberat de către nerezident (invoice-ul), precum și a extrasului din contul de card emis de către instituția financiară corespunzătoare.

De asemenea, aceleași documente justificative se vor recunoaște și pentru tranzacțiile analogice efectuate de către o organizație necomercială.

Pentru asigurarea unei clarități a răspunsului vom apela consecutiv la prevederile Codului fiscal.

1. Conform Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe nr. 139  din  02.07.2010 programele pentru calculator reprezintă obiecte ale dreptului de autor. În particular, art.3 din legea menționată determină programul pentru calculator fiind:

•  un ansamblu de instrucţiuni, comenzi şi/sau de coduri exprimate în orice formă sau mod, destinate funcţionării calculatorului pentru a atinge un anumit scop sau rezultat. Noţiunea „program pentru calculator” se extinde şi asupra programului încorporat în memoria calculatorului, a materialului de însoţire a unui program creat, a materialului pregătitor obţinut în procesul elaborării unui program cu condiţia că acesta este conceput şi exprimat într-o astfel de formă încît materialul pregătitor se poate solda ulterior cu elaborarea programului de calculator. Programul de calculator poate fi exprimat în orice limbaj, fie în codul-sursă, fie în codul-obiect.

În contextul întrebării, entitatea “ABC” obține de la companiile Microsoft și Google doar dreptul de utilizare a programelor, dar nu însuși dreptul asupra acestora.

1. Conform art.93 pct.4) din Codul fiscal, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe se consideră livrare (prestare) de servicii.
2.  În art.93 pct.9) din Codul fiscal se determină noțiunea de import de servicii – prestare de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Astfel, în cazul entității «ABC» are loc operațiunea de import a serviciilor aferente transmiterii cu plată a drepturilor privind folosirea programelor ale companiilor Microsoft și Google.

1. Pentru aplicarea impozitului TVA în cazul importului de servicii este necesar a ține cont de locul livrării acestora. Pentru  servicii în tehnologia informaţiei, informatice, acordate prin intermediul echipamentelor de comunicaţii electronice locul prestării serviciilor se indică în art. 111 (1) pct.e) și reprezintă- sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa beneficiarului serviciilor.

• Prin urmare, indiferent de faptul că entitatea «ABC» nu este înregistrată în calitate de plătitor a TVA, pentru ea apare obligația de a plăti TVA la importul de servicii aferente utilizării programelor ale companiilor Microsoft și Google. Această obligațiune se reglementează expres în art.94 pct.c), conform căruia subiecți ai impozitării cu TVA sunt și  persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A. Respectiv, în cazul entității “ABC”  apare obligațiunea calculării și achitării TVA în mărime de 20% de la costul serviciilor privind drepturile de utilizare a programelor.

1. Conform pct.7 a Modului de completare a Declarației privind TVA, persoanele neînregistrate în calitate de plătitori a TVA, dar care în corespundere cu legislația sunt obligate să achite TVA, sunt datori să prezinte SFS declarația menționată în cazurile în care importă servicii (art.94 lit.c) din Codul fiscal)  completând în declarație boxele 7,8 și 20.
2. Termenul obligaţiei fiscale şi data achitării T.V.A., în cazul importurilor de servicii, conform art.109 (2) din Codul fiscal  se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind T.V.A. pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte

     Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, acesta reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

 De asemenea, potrivit pct. 4. din Regulament, prevederile acestuia se extind asupra salariatului delegat pentru îndeplinirea unor misiuni provizorii, inclusiv:

1. a) încheierea şi îndeplinirea contractelor, soluţionarea altor probleme legate de producerea şi comercializarea bunurilor şi de prestarea serviciilor;
2. b) exercitarea funcţiei de control în problemele ce ţin de specificul activităţii;
3. c) efectuarea vizitelor oficiale, purtarea tratativelor, consultărilor, pregătirea şi încheierea convenţiilor, acordurilor;
4. d) realizarea schimburilor de experienţă, specializărilor, stagiilor, instruirilor;
5. e) participarea la vînzări şi expoziţii, studierea pieţei, realizarea de activităţi în domeniul cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice;
6. f) participarea la sesiuni, simpozioane, conferinţe, şedinţe, congrese, manifestări ştiinţifice, culturale, artistice şi sportive;
7. g) primirea titlurilor, decoraţiilor şi premiilor decernate etc.;
8. h) alte sarcini analogice.

Astfel, suma depășirii diurnelor, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) și 20 lit. d) din Codul fiscal, vor fi constatate ca surse de venit impozabile care se vor impozita conform art. 88 din Codul fiscal.

 Totodată, în contextul întrebării puse, există riscul că suma depășirii normelor diurnelor nu va fi recunoscută ca cheltuieli cu destinație special și respectiv, va trebui reflectată în Raportul ONJ17 ca o cheltuială nepredestinată, care generează venit impozabil. Codul fiscal nu conține un răspuns transparent la acest aspect. Din aceste considerente recomandăm a înainta o solicitare oficială către IFPS și/sau Ministerului Finanțelor pentru a obține un răspuns oficial.

În cazul în care astfel de plăți reprezintă recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor, atunci nerezidentul obține venitul sub formă de royalty.

Pentru venitul sub formă de royalty se va utiliza următorul răspuns:

Potrivit art. 71 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, drept venit al nerezidentului obţinut în Republica Moldova se consideră royalty obţinut de la un rezident sau nerezident care dispune de o reprezentanţă permanentă în Republica Moldova, dacă aceste royalty sânt cheltuieli ale reprezentanţei permanente.              Asemenea venituri includ, plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

În conformitate cu art. 91 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 reţin din veniturile nerezidentului, specificate la art.71, un impozit din suma plăţilor în folosul nerezidentului (fără dreptul trecerii în cont a acestora pentru nerezident) în mărime de 12%.

Totodată, potrivit art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Totodată, în cazul în care plățile pentru „Zoom” nu reprezintă royalty dar este calificat ce prestare de serviciu atunci se va utiliza explicații de mai sus.

Venituri ale nerezidentului obținute în Republica Moldova se consideră veniturile specificate la art.71 din Codul fiscal.

Totodată, veniturile nerezidentului obţinute din prestarea serviciilor în Republica Moldova se specifică la art.71 alin.(l) lit.b) din Codul fiscal. De asemenea, veniturile nerezidenților obţinute în Republica Moldova se consideră alte venituri (art.71 alin.(l) lit.u) din Codul fiscal), care nu sînt specificate la literele precedente ale articolului menționat, cu condiţia ca acestea să nu fie scutite de impunere potrivit legislaţiei fiscale sau altor acte legislative.

Potrivit prevederilor art.73 alin.(3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art.71, care nu ţin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art.91, fară dreptul la deduceri, cu excepţia veniturilor menţionate la alin.(4) al articolului nominalizat.

De asemenea, menționăm că conform art.73 alin.(5) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine de la nerezidenţi indiferent de forma şi locul achitării venitului.

Respectiv, persoanele menţionate la art.90 din Codul fiscal, reţin şi achită un impozit în mărime 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art.71, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din prezentul alineat (art.91 alin.(1) prima liniuţă).   

În temeiul explicațiilor Ministerului Finanțelor nr.14/3-13/110 din 09.03.2016, cheltuielile pentru cazare, transport, alimentare suportate de compania rezidentă în folosul persoanelor fizice nerezidente vor fi considerate ca venituri conform art.71 alin.(l) lit.u) din Codul fiscal, care indiferent de forma şi locul achitării venitului, vor fi impozitate potrivit art.91 alin.(1) liniuţa întîi din Codul fiscal.   

Conform prevederilor art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Concomitent, dacă nerezidentul este rezidentul unui stat cu care Republica Moldova are încheiată o Convenţie (Acord) de evitare a dublei impuneri se vor aplica prevederile tratatului internaţional.

Pentru a beneficia de prevederile Convenţiei (Acordului) respectiv, nerezidentul urmează să prezinte certificatul de rezidenţă conform art.793 alin.(2) din Codul fiscal.

Potrivit art. 92 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.

Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile aferent veniturilor respective.

Astfel, în darea de seamă lunară (forma IPC), angajatorul urmează să declare salariul, alte plăți efectuate în folosul angajatului/persoanei fizice și impozitul pe venit reținut din aceste plăți conform art. 88-91 din Codul fiscal, precum și veniturile scutite de impozitarea prealabilă conform art. 90 din Cod, fără a indica impozitul.

În cazul în care venitul nerezidenților (persoane juridice sau fizice) sunt obținute din prestarea  serviciilor de pe teritoriul statului străin, acesta nu se va reflecta în darea de seama lunară (forma IPC).

Răspuns:  În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

1. a) în Republica Moldova din activități de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă;
2. b) peste hotarele Republicii Moldova din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Astfel, venitul nerezidentului se consideră obținut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător sau de munca desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova. Venitul obținut peste hotarele Republicii Moldova în rezultatul desfășurării activității de întreprinzător sau de muncă pe teritoriul statului străin, nu constituie obiectul impozitării cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

În cazul în care serviciile acordate de persoana fizică nerezident sunt efectuate pe teritoriul statului străin, care se află peste hotarele Republicii Moldova, serviciile menționate se consideră ca muncă desfășurată peste hotarele Republicii Moldova și, respectiv, rezidentul nu are obligații de a reține impozit la sursa de plată, conform art. 91 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut:

1. a) în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;
2. b) peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din muncă prin contract (acord) de muncă.

Astfel, venitul nerezidentului se consideră obţinut pe teritoriul Republicii Moldova doar în cazul în care acesta este legat de activitatea de întreprinzător desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova.

În cazul în care nerezidentul obţine venituri din activitatea de întreprinzător de la locul de reşedinţă a nerezidentului, care se află pe teritoriul străin, acestea nu constituie obiectul impunerii cu impozitul pe venit în Republica Moldova.

Prin urmare, serviciile prestate de către nerezident prin intermediul internetului de la locul de reşedinţă al nerezidentului, care se află pe teritoriul altui stat, se consideră venituri obţinute din activitatea de întreprinzător peste hotarele Republicii Moldova.

Respectiv, în cazul descris în întrebare, veniturile nerezidentului cad sub incidenţa art. 70 lit. b) din Codul fiscal şi entitatea (rezidentul Republicii Moldova) nu are obligaţii de a reţine din plăţile îndreptate spre achitare nerezidentului impozitul pe venit la sursa de plată, potrivit art. 91 din Codul fiscal.

Conform art. 18 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017(în continuare- Legea 287/2017), entitatea are obligația de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de această lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative.

Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine conducerii sau organului executiv al entităţii. Organele de conducere și cele executive sunt indicate în actele de constituire ale entității.

Pentru mai multe detalii accesați AICI.

Conform art.22611, alin.(2) pct.12 din Codul fiscal, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independent, sunt obligate a prezenta SFS informaţia privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal şi cele rambursate persoanelor fizice. Aceste informații reprezintă surse indirecte de informaţie, referitoare la o anumită persoană fizică selectată și supusă verificării pentru estimarea venitului impozabil prin metode de control indirecte. Informaţia menționată va conţine date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. Plafonul de 200 mii de lei se aplică separat în cazul împrumuturilor primite și a celor rambursate. An fiscal –  an calendaristic, care începe cu 1 ianuarie şi se termină cu 31 decembrie.De exemplu, împrumutul primit de entitate de la o persoană fizică în luna decembrie 2020 a constituit 185 mii lei, iar în aprilie 2021 aceeași persoană a împrumutat entității încă 50 mii lei. Total, în contabilitatea întreprinderii după persoana fizică este înregistrată cumulativ suma de 235 mii lei, care depășește 200 mii de lei. Totodată, întreprinderea nu este obligată să informeze SFS despre împrumutul primit, deoarece în fiecare an separat, acesta n-a depășit plafonul de 200 mii de lei (185 mii lei în 2020 și 50 mii –în anul 2021). Această obligație nu se referă la împrumuturile primite de la persoanele fizice- nerezidente a Republicii Moldova.

De menționat că termenul de prescripţie pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăşi termenul de 4 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea SFS a informației respective. Cu alte cuvinte, în cazul în care întreprinderea n-a declarat SFS în modul stabilit despre cazurile de primire/rambursare persoanelor fizice a împrumuturilor care au depășit plafonul pe parcursul anului fiscal de 200 mii de lei și de la data stabilită pentru prezentarea acestei informații au expirat 4 ani, informația menționată nu mai poate fi solicitată de SFS.

Administrarea și gestionarea contului de card corporativ, precum și utilizarea, gestionarea cardurilor corporative atașate la acest cont se efectuează în baza regulilor stabilite de bancă și a contractului încheiat cu clientul-persoană juridică.

Contul de card poate fi alimentat fie prin depuneri de numerar, fie prin transfer bancar, în corespundere cu legislația în vigoare, inclusiv cea aferentă reglementării valutare şi prevederile Contractului–cadru cu clientul, persoana juridică. Pe teritoriul RM nu este permisă retragerea numerarului în valută străină prin intermediul cardurilor corporative emise de către bănci și atașate la contul de card corporativ. 

Mai multe detalii vedeți AICI

Abordarea generală în acest caz va fi aceeași ca și pentru premiile oferite în formă bănească, cu excepția faptului, că suma impozitului pe venit (12%) calculată din mărimea primei trebuie să fie rambursată organizației de către persoana fizică premiată.  De exemplu, suma primei este de 1000 lei, impozitul pe venit – 120 lei (1000*0,12). Persoana fizică va primi la mîna voucherul cu nominalul de 1000 lei și va rambursa organizației impozitul în sumă de 120 lei.

Concursul organizat nu reprezintă o campanie promoțională. Respectiv, prima achitată în urma concursului organizat nu reprezintă câștig și nu se vor aplica prevederile art. 901alin. (33) din Codul fiscal (CF).  Astfel, venitul achitat în urma concursului organizat se atribuie la categoria alte venituri obținute de persoana fizică. În acest caz se vor aplica prevederile art. 90 din Codul fiscal. Deci se va reține în prealabil la sursa de plată impozitul pe venit în mărime de 12%.

Mai multe detalii vedeți AICI

In cazul solicitării de către angajat a transportului entității pentru scopuri personale în baza cererii acestuia (vezi Anexa 1), se emite un ordin al conducătorului „Cu privire la facilitățile acordate angajaților” (Anexa 2), prin care se aproba condițiile de oferire angajatului a unității de transport în folosire personal temporară. Ordinul  va include următoarea informație:

• numărul de înregistrare a cererii angajatului în registrul de evidentă a utilizării transportului asociației,
• condițiile oferite de către asociație angajatului pentru utilizarea transportului asociației în scopuri personale (calculul sumei facilitații pentru calculul impozitului pe venitul angajatului conform lit. e), art.19 din Codul Fiscal „ Facilități acordate de angajator”),
• Alte condiții, după caz, stabilite de conducerea asociației.

Pentru mai multe detalii accesați AICI.

În primul rând, ținem să menționăm, că această persoană poate să obțină transport și de la o persoană particulară. Totodată, este necesar a ține cont de următoarele.

Deseori, în practică se confundă operațiunile de transmitere a mijloacelor de transport în locațiune (chirie) cu operațiunile de prestare a serviciilor de transport și, respectiv, se perfectează incorect contractele cu persoanele juridice, precum și cu cele fizice –proprietari a mijloacelor de transport.

Comparativ cu transmiterea mijloacelor de transport în locațiune, prestarea serviciilor de transport  este o activitate care necesită deținerea unei autorizații speciale, eliberate de către Agenția națională transport auto în corespundere cu prevederile Codului  transporturilor rutiere nr.150 din 17.07.2014. Codul menționat nu conține expres opțiunea de înregistrare în calitate de operator de transport rutier a persoanelor fizice, respectiv, a activității de întreprinzător a persoanelor fizice în acest domeniu. Totodată, prevederile acestui cod nu se extend asupra persoanelor fizice care efectuează transporturi rutiere în interes personal cu vehicule rutiere deţinute de aceștia. 

Din considerentele menționate mai sus reiese, că persoanele fizice particulare, neînregistrate în calitate de întreprinzători individuali, nu pot presta servicii de transport, ceea ce înseamnă că cu aceștia nu pot fi încheiate contracte de prestare a serviciilor de transportare. Însă, aceste persoane, au dreptul de a transmite mijloacele de transport care le aparțin în locațiune altor personae fizice sau juridice.

Mai multe detalii vedeți AICI.

Obligaţiunea entității (inclusiv, a asociatiei obștești) de a compensa cheltuielile angajatului în legătură cu utilizarea transportului personal al acestuia apare în cazul următoarelor condiţii:

• automobilul este proprietatea angajatului (sau este folosit în baza de procură) si se utilizează personal de către acesta;
• automobilul se utilizează în interes de serviciu;
• angajatorul şi-a exprimat acordul de utilizare de către angajat a automobilului personal;
• în scopul coordonării mărimii compensării cheltuielilor angajatului, între ultimul şi angajator se încheie o înţelegere în formă scrisă, care se anexează la contractul individual de muncă al angajatului respectiv.

Mai multe detalii vedeți AICI.

Există anumite diferențe în modul de calculare și reținere a primelor AOAM din suma venitului obținut de persoanele fizice pentru serviciile prestate/lucrările îndeplinite pentru o entitate în baza contractelor de drept civil. Comparativ cu angajații entității, persoanele menționate mai sus dispun de dreptul la scutire de plata primelor AOAM, calculate ca procent din venitul primit pentru serviciile prestate/lucrările îndeplinite, dacă confirmă beneficiarului serviciilor/lucrărilor plata primelor AOAM sub formă de sumă fixă (art. 23, alin. (3) din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală).
În același timp, pentru persoanele date, nu este stabilită cerința ca sumă fixă a primelor AOAM, care trebuie confirmată la momentul achitării venitului, să fie achitată în mărime integrală (pentru anul 2021 mărimea integrală a sumei fixe a primelor AOAM constituie 4056 lei). Aceasta se datorează faptului, că prevederile art. 22, alin. (2) din Legea 1593/2002 spun că prin legea privind fondurile de asigurări medicale poate fi stabilită o reducere a mărimii primelor AOAM, calculate sub forma unei sume fixe pentru unii plătitori prevăzuți în Anexa 2, cu condiția achitării plății până la 31 martie a anului de gestiune (cu o reducere de 75%, 60% sau 50% din suma totală – 4056 lei).
Deci, generalizăm răspunsul- dacă persoana fizică care a prestat entității unele servicii sau a îndeplinit unele lucrări în baza unui contract de drept civil va prezenta entității un certificat eliberat de către agenția teritorială a Companiei Naționale de Asigurări Medicale, care confirmă achitarea integrală sau redusă a primelor AOAM, calculate sub forma unei sume fixe, atunci entitatea va calcula și va reține din venitul achitat persoanei fizice doar impozitul pe venit și, totodată, va calcula și achita contribuțiile de asigurări sociale (ASSO).

Conform pct.48-50 din Indicațiile metodice, în organizaţiile necomerciale apar particularităţi aferente contabilităţii bunurilor primite cu titlul gratuit sau procurate din contul diferitor surse de finanţare pentru transmitere altor beneficiari (de exemplu, persoanelor social vulnerabile, azilurilor de bătrâni, caselor de copii). 

Aceste bunuri pot fi înregistrate ca active – în conturi bilanţiere doar în cazul respectării criteriilor de recunoaştere stabilite de Standardele Naţionale de Contabilitate. În celelalte cazuri bunurile respective se înregistrează în conturi extrabilanţiere. 

Activele primite cu titlu gratuit, indiferent de destinaţia lor, se evaluează la costul de intrare, care se determină în baza actelor de donaţie, proceselor-verbale de primire – predare, facturilor, invoice-urilor şi altor documente. 

Mai multe detalii vedeți AICI.

Ce prevede legislația națională privind cheltuielile entităților, inclusiv a ONG-urilor în cazul procurării pentru utilizarea de către angajați a obiectelor de mică valoare și scurtă durată, dar și a mijloacelor fixe Este vorba despre aparatele de pregătit cafea, frigidere pentru păstrarea produselor alimentare,  cuptoare cu microunde etc.? Vor fi recunoscute aceste tipuri de cheltuieli în scopuri fiscale?

Potrivit legislației în vigoare, dacă angajatorul poate justifica faptul că cheltuielile enumerate în întrebarea respectivă sunt suportate de angajator în scopul creării condiţiilor necesare de lucru, inclusiv a condiţiilor sociale, sunt caracteristice gestionării activităţii și care influenţează direct sau indirect calitatea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, atunci acestea vor fi recunoscute în scopuri fiscale.

 Mai multe detalii vedeți AICI.

În răspunsurile oficiale ale Serviciului Fiscal de Stat (SFS) din 2021, la această întrebare, se menționează că, de la 1 ianuarie 2020, aceste cheltuieli sunt recunoscute ca fiind obișnuite și necesare și se deduc în scopuri fiscale, inclusiv și cheltuielile de achiziționare a echipamentelor de protecție împotriva SARS-CoV-2 (măști, ecrane de protecție, dezinfectanți). Anterior, SFS stabilise că aceste cheltuieli reprezintă facilități oferite de angajator. De asemenea, pentru entitățile necomerciale, cheltuielile menționate mai sus vor fi recunoscute în scopuri fiscale.

Ce reguli există de informare a Serviciului Fiscal de Stat despre schimbarea sediului și/sau subdiviziunii unei entități?

O entitate comercială sau necomercială poate deține un sediu ca:

a) proprietar;

b) deţinător a drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă);

c) locatar – în cazul contractului de locațiune (leasing operațional);

d) locatar – în cazul contractului de leasing financiar;

e) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

f) locatar – în cazul localurilor care aparțin autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile;

g) locatar – în cazul localurilor care sunt proprietate privată a nerezidenţilor Republicii Moldova.

Subdiviziune a entității, conform art.5, pct.29) reprezintă o unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia.

În cazul adoptării deciziei despre constituirea, schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, în termen de 60 de zile de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune) în una din formele menționate mai sus, entitatea este obligată să prezinte Serviciul Fiscal de Stat informaţiile iniţiale despre constituirea sediului și/sau subdiviziunii, iar ulterior, să-l informeze, în aceeași termeni, despre schimbarea sediului său subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.(temei- art. 161 alin.(8) din Codul fiscal).

Nerespectarea prevederilor menționate reprezinta o incălcare fiscală. Conform art. 255 din Codul fiscal, neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui  se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sînt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art.5 pct.29).

Potrivit modificărilor legislative,  începând cu 1 ianuarie 2021 întreprinderile pot să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10.000 de lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100.000 de lei lunar. De asemenea, întreprinderilor li se limitează suma plăților în numerar care poate fi încasată de la cetăţeni, care nu va depăși 100.000 de lei pentru fiecare tranzacţie pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Mai multe detalii vedeți AICI.

Începând cu anul 2020 și în anul 2021, autoturismele entităților vor fi împărțite în două categorii – echipate și neechipate cu calculatoarele de bord și/sau dispozitivele specializate de evidență a consumului de combustibil.

Mai multe vedeți AICI.

Conform art. 20 lit. l) din Codul fiscal, ajutoarele primite de la organizaţii filantropice – fundaţii şi asociaţii obşteşti – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislaţiei constituie surse de venit neimpozabile. 

În contextul prevederilor articolului menționat se va scuti de impozitul pe venit ajutorul acordat persoanei fizice, care este beneficiar al organizaţiei filantropice – fundaţiei sau asociaţiei obşteşti, în statutul cărora este prevăzută desfăşurarea activităţii filantropice. 

Ajutorul acordat de către organizația filantropică persoanei fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se va impozita la sursa de plată cu 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, conform art. 901 din Codul fiscal în cazul  în care persoana fizică primește ajutor sub formă de donație de la o organizație obștească al cărei beneficiar direct nu este. 

Mai multe detali vedeți AICI.

La 27 iulie 2020 a fost publicată legea prenotată, care a intrat în vigoare la 27 august 2020. Astfel, a fost abrogată legea veche – Legea nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești.

La acest capitol, legea nouă a adus unele modificări esențiale, după cum urmează:

• eliminarea restricțiilor pentru anumite categorii de persoane de a constitui și participa în calitate de fondatori, membri sau conducători în cadrul organizațiilor necomerciale;
• reglementarea clară a structurii organelor de autoadministrare a organizațiilor necomerciale şi a competențelor acestora;
• reformarea mecanismului de înregistrare a organizațiilor necomerciale și simplificarea procedurii de înregistrare a acestora;
• eliminarea restricțiilor teritoriale de activitate a organizațiilor necomerciale;
• rigorile de transparență și procedura de atribuire a statutului de utilitate publică;
• asigurarea unor garanții suplimentare menite să protejeze libertatea de asociere.

Mai multe detalii vedeți AICI.

Modul de delegare și limitele cheltuielilor de delegare sunt stabilite în Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova nr.10/2012. 

Conform pct.1 din Regulamentul menţionat “deplasare în interes de serviciu  se consideră delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului, pe un anumit termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de muncă permanent”.

În particular, pct.2 din acest Regulament reglementează cheltuielile entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu doar a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

Totodată, potrivit prevederilor art.24 alin. (3) din CF, deducerea cheltuielilor de deplasare se permite doar în limitele si în modul stabilit de Guvern.

Prin urmare, în situaţia examinată entitatea nu va avea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile persoanelor sus menționate deoarece cu acestea nu sunt încheiate contracte individuale de muncă, respectiv, aceste persoane nu sunt încadrate în statele de personal ale entităţii.

Conform art. 541 alin. (1) din CF subiecţi ai impunerii conform regimului fiscal stabilit în capitolul 71 sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări. 

Dreptul de a alege regimul fiscal pentru entitățile specificate la art. 541 alin. (1) din CF, poate fi pus în aplicare numai în cazurile stabilite în mod specific în partea (3) a acestui articol.

Astfel, dacă luăm în considerare doar problema veniturilor care depășesc 1,2 milioane de lei,  dreptul de a alege în anul 2021 regimul fiscal stabilit în capitolul 71 din CF – 4% sau regimul general stabilit  pentru aplicarea impozitului pe venit – 12%, poate fi exercitat, dacă entitatea îndeplineşte strict condiţia stabilita în mod specific la lit.a), alin (3), art. 541 şi anume:

1. conform situaţiei din data de 31 decembrie 2020 entitatea economică a obţinut venituri în valoare de până la 1,2 milioane de lei, 
2. din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere, sau,
3. din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere + livrari  impozabile cu T.V.A., cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. fără drept de deducere depăşesc 50% din totalul livrărilor.

Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a entității pînă la data de 25 aprilie 2021.

Dacă toate aceste condiții sunt întrunite de entitate, dreptul de alegere a regimului fiscal, în particular, trecerea la regimul general stabilit  pentru aplicarea impozitului pe venit (12%) – se admite.

Ghidul metodologic are caracter de recomandare și are drept obiectiv prezentarea modului de întocmire a situaţiilor financiare în baza unui studiu de caz convenţional. În particular, acest Ghid metodologic contine:

• exemple de politici contabile;
• exemple de înregistrări contabile pentru tranzacții comerciale;
• exemplu a procedurii de completare a noilor formulare de bază ale situațiilor financiare;
• exemplu privind structura și procedura de întocmire a unei note explicative la situațiile financiare. 

Ghidul metodologic poate fi utilizat de entitățile care pregătesc situații financiare complete și simplificate. Subiecții care completează situațiile financiare prescurtate pot aplica prevederile acestui ghid numai în ceea ce privește formarea politicilor contabile și întocmirea înregistrărilor contabile. Organizațiile necomerciale nu pot aplica acest Ghid metodologic, deoarece acesta este axat pe activitatea comercială. În cazul în care organizațiile necomerciale desfășoară activități economice, recomandările Ghidului metodologic pot fi aplicate parțial în partea ce tine de politicile contabile aferente activităților economice ale organizației necomerciale. Vezi mai multe detalii AICI.

Da, Statele de personal reprezintă unul dintre documentele obligatorii, care trebuie să fie cu siguranţă la entitate, indiferent de tipul de activitate. La 30 august 2020, conform Legii nr. 115/2020, au intrat în vigoare modificările în Codul Muncii, din care rezultă, că entitățile care nu au avut elaborate şi aprobate anterior State de personal trebuie să le elaboreze şi să aprobe acest document la nivel de unitate. 

Statele de personal se considera fiind un act normativ local, adoptat de angajator în cadrul competenţei sale, care conţine informaţii despre:

• subdiviziunile structurale existente,
• funcţiile şi profesiile în cadrul acestora,
• numărul de unităţi de personal,
• valoarea salariilor personalului.

Atenţionăm că la întocmirea Statelor de personal la entităţile cu număr de personal mai mare de 20 de persoane, entităţile respective sunt obligate conform art. 34 h. (4) din Legea nr. 60/2012, să creeze sau să rezerve locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi în cuantum de cel puţin cinci la sută din numărul total de angajaţi. Vezi mai multe detalii AICI.

Începând cu anul 2021, scutirile personale și pentru persoanele întreținute, se acordă:

● persoanelor fizice rezidenți ai Republicii Moldova, care au un venit anual impozabil mai mic de 360. 000 de lei.
● Nu au dreptul la scutiri personale persoanele care obțin venituri prevăzute la art.901 din Codul fiscal (reţinerea finală a impozitului din unele tipuri de venit).
● Scutiri acordate soţiei (soţului) în anul 2021 nu se mai oferă, cu excepția soţiei (soţului) categoriilor speciale de persoane, indicate în art. art.33 alin. (2) din CF.
● Categoriile speciale de persoane (art.33 alin. (2) din CF), care beneficiază de scutire personală în mărime de 30 000 lei sunt orice persoane, care:

– s-au îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;
– sunt persoane cu dizabilităţi şi s-a stabilit că dizabilitatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;
– este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
– sunt persoane cu dizabilităţi ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;
– sunt persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului, persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoană cu dizabilităţi severe şi accentuate;
– sunt pensionari, victime a represiunilor politice, ulterior reabilitate. Vezi mai multe detalii AICI.

Conform legislații în vigoare, pentru a beneficia de dreptul la scuture de T.V.A. cu drept de deducere,  drept documente confirmative de efectuare a livrărilor cu scutire de TVA cu drept de deducere vor servi:

• lista proiectelor, aprobată de Guvern, în care este indicat proiectul pentru care se efectuează livrarea cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere;
• scrisoarea emisă pe blanchetă oficială de către donator, implementator sau beneficiar, în care va fi indicat subiectul căruia i se va efectua livrarea și în care se va face trimitere la proiectul de asistență tehnică sau investițională, specificat în anexele nr.1 a HG 246/2010. Mai multe vedeți AICI.

La 22 decembrie 2020, în Monitorul Oficial al RM a fost publicat mecanismul de trecere de la metoda precedentă la metoda noua de calculare, reținere si achitare a primelor de asistenta obligatorie medicala. Urmare a modificării operate, modul de calculare și declarare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală se prezintă după cum urmează:

• entitățile care vor achita, începând cu 1 ianuarie 2021, plăți salariale și alte recompense calculate pentru perioadele de pînă la 31 decembrie 2020 sunt obligate, la determinarea primelor nominalizate, să aplice tarifele pentru calcularea acestora stabilite pentru anul 2020 (4,5% de angajatori, 4,5% pentru angajați/ alte persoane fizice stabilite în calitate de plătitori);
• pentru plățile salariale și alte recompense calculate pentru perioadele începând cu luna ianuarie 2021, la determinarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală se va aplica tariful în mărime de 9%, stabilit pentru anul 2021 prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2021, nr.256 din 16.12.20;
• declararea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală determinate pentru luna decembrie 2020, se va efectua prin prezentarea dării de seamă forma IPC18 până la 25 ianuarie 2021 (formular tipizat aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126/2017);
• declararea primelor determinate pentru perioadele începând cu luna ianuarie 2021 se va efectua prin prezentarea dării de seamă forma IPC21 până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune (formular tipizat aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94/2020, în vigoare de la 1 ianuarie 2021).
• prin darea de seamă IPC21 până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune se vor declara și primele determinate din plățile salariale și alte recompense calculate pînă la 31 decembrie 2020 și achitate ulterior lunii ianuarie 2021, la care a fost aplicate tarifele pentru calcularea acestora stabilite pentru anul 2020. Mai multe vedeți AICI

În practica economica din Moldova exista situații, când unele entități  comerciale cu proprietate privata, de exemplu, create sub forma de societăți cu răspundere limitata (SRL), primesc finanțări cu destinație speciala de la fundații sau organizații necomerciale (ONC) locale sau internaționale în scopul realizării anumitor proiecte tematice. Sau, participă la realizarea unor asemenea proiecte în calitate de subgrantiști în comun acord cu grantiștii –ONC, beneficiarii principali a granturilor acordate de către diverși donatori.

În organizațiile necomerciale (ONC) contabilizarea veniturilor și cheltuielilor aferente unor astfel de proiecte finanțate de către diverși donatori se efectuează în baza regulilor stabilite în Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale, aprobate prin ordinul ministrului  finanțelor nr. 188 din 30-12-2014 și a completărilor la Planului general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1ă9 din 06.08.2013.

Mai multe vedeți AICI

Începând cu 1 ianuarie 2020, valoarea nominala maxima a tichetelor de  masă este de 55 lei pentru o zi lucrătoare. Tichetele pot să fie pe suport de hârtie sau electronice și se eliberează angajaților în funcție de numărul de zile efectiv lucrate în luna precedentă (cu excepția zilelor de deplasare în interes de serviciu). Dacă valoarea produselor procurate este mai mică decât valoarea nominală a tichetului de hârtie, angajatul nu are dreptul să primească restul, iar în ceea ce privește tichetele electronice, nu există astfel de restricții.

Tichetele de masă pot fi acordate doar de către angajatorii unde salariații își au locul de muncă de bază. Acordarea tichetelor de masă este facultativă. Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana angajatului sau să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opțiune. Mai multe detalii aflați accesând acest LINK.